 |
| Nume Persoană: |
Urechia, Vasile Alexandrescu, istoric, prozator, dramaturg (1834-1901) |
| Naționalitate: |
RO |
| Limba: |
rum |
| Vezi Nume Persoană: |
Urechia, V.A. |
| Notă biografică şi de activitate: |
Studii: Şcoala particulară din casele boierului Dumitrache Stan, unde studiază cu tatăl lui A.D. Xenopol, în Piatra Neamţ; Pensionul privat al elveţianului Ballif de la Oşlobeni; Şcoala preparandă de la „Trei Ierarhi” din Iaşi; bursier al Academiei Mihăilene din Iaşi (1844); bursă acordată de „Societatea pentru ajutorarea tinerilor români la învăţătură” pentru studii la Paris (1855-1857), unde îşi susţine mai întâi bacalaureatul în filosofie (18 aug. 1856) şi apoi se înmatriculează la „Facultatea de Litere din Paris” pentru a obţine licenţa (1856-1857); a frecventat în paralel cursurile de filosofie, literatură şi drept ale Universităţii Sorbona din Paris. |
| Notă biografică şi de activitate: |
Activitate socio-profesională: după Revoluţia de la 1848, Academia Mihăileană fiind închisă, a practicat diverse profesii pentru a se întreţine: meditator, copist la poliţie, practicant la cancelaria „Departamentului din lăuntru”; în perioada studiilor pariziene a fost desemnat în funcţia de secretar al Cancelariei de Propagandă Unionistă, condusă de Iosafat Snagoveanu (1856); la Paris a fost redactorul şi directorul săptămânalului în limba română Opiniunea, revistă în care a mediatizat necesitatea Unirii (1857); s-a căsătorit cu Françoise Joséphiné Dominique Plano, fiica doctorului de Plano (medicul reginei Isabela a Spaniei) (1/13 august 1857, Paris); alături de soţie a călătorit în Spania, unde a explorat arhive şi s-a documentat asupra organizării învăţământului şi culturii (1857); în 1857 s-a stabilit la Iaşi; Françoise Joséphiné Dominique Plano moare în 1858; asesor la secţia a doua a Tribunalului din Iaşi (1858); profesor de literatură română şi limbă latină la Gimnaziul Central din Iaşi (1858); profesor de istorie universală şi literatură la Universitatea din Iaşi (1858); director al Departamentului Cultelor şi Instrucţiunii Publice din Moldova (1859); s-a căsătorit cu Luiza Pester Wirth, în 1860 născându-se fiul său, Alceu (viitor umorist şi prieten al lui I.L. Caragiale); ministru ad-interim al Departamentului Cultelor şi Instrucţiunii Publice în guvernul lui Mihail Kogălniceanu (1859-1860); redactor, la Iaşi, al revistei Atheneul Roman (1860) şi al ziarului Dacia (1861); a editat Anuarul General al Instrucţiunii Publice din Romania (1863-1864 şi 1864-1865) şi Buletinul Instrucţiunii publice; profesor de istorie şi geografie la Şcoala Militară; preşedinte al Comitetului de Inspecţiune a Şcoalelor din Iaşi (1863); în 1864 s-a stabilit la Bucureşti; director general al Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice (din 31 iulie 1864); profesor universitar la Catedra de Istoria românilor şi Literatura română de la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti (31 iulie 1864 – 1901); a făcut parte din Comitetul arheologic şi din Comisia dramatică a teatrelor; a călătorit frecvent în scopul cercetării arhivelor în Spania, Franţa, Italia; în 1865 s-a născut fiica sa, Corina Urechia, iar în 1866 al doilea băiat,Nestor Urechia; deputat al judeţului Tutova (1866); a fost reprezentată pentru prima dată pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, piesa de teatru Vornicul Bucioc, dramă naţională în 5 acte şi 8 tablouri (1867); a fondat, alături de Mihail Kogălniceanu, ziarul Adunarea naţională (1869); a participat împreună cu Alexandru Odobescu la Congresul de Arheologie de la Paris (1869); deputat la colegiul III de Covurlui, candidatura fiindu-i susţinută de Mihail Kogălniceanu (din 1869); în 1872 a divorţat de Luiza Pester; a editat și prefațat, sub auspiciile Societăţii de cultură macedo-române, Albumul macedo-roman,având 173 de colaboratori printre care s-au numărat Victor Hugo, A. Ubicini, F. Mistral, Leon de Rosny, Emile Picot, Edgar Quinet, V. Alecsandri, Ion Creangă, A.D. Xenopol, B.P. Haşdeu, album care susţinea cauza românilor din Peninsula Balcanică (1880); împreună cu Dimitrie Bolintineanu şi părintele Averchie a pus bazele Şcolii macedo-române din Bucureşti; ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice în guvernul condus de Dimitrie Brătianu (10 aprilie 1881 - 31 iulie 1882); a înfiinţat Biblioteca Publică de la Galaţi, donând biblioteca sa personală (1889) şi a editat „Buletinul Fundaţiunii Urechia”, pe lângă biblioteca din Galaţi (1901); a editat volumul Voci latine. De la fraţi la fraţi în scopul solidarizării opiniei publice internaţionale cu privire la condamnarea memorandiştilor transilvăneni (1894); a fost numit consul general al Republicii Ecuador în România (1900); a fost primul român propus la un Premiu Nobel, susţinut de cel mai avizat organism european de la începutul secolului XX, Uniunea Interparlamentară (1901); vicepreşedinte al Senatului României (1901). |
| Notă biografică şi de activitate: |
Afiliere: fondator al Societăţii „Atheneul român” din Iaşi (1860); fondator al Societăţii „Ateneul Român” din Bucureşti (31 oct. 1865), preşedinte şi vicepreşedinte al acesteia în mai multe rânduri; membru fondator al Societăţii Literare Române (1866), denumită din 1867 Societatea Academică Română, iar din 1879 Academia Română; a ocupat funcţii de conducere: secretar general (1881-1894), vicepreşedinte şi preşedinte al secţiei istorice (din 1892), preşedinte al secţiei literare (din 1888), vicepreşedinte al Academiei Române (16/28 apr. 1888 - mart. 1895, 1/13 apr. 1898 - 26 mart. / 8 apr. 1901); membru corespondent al Academiei din Madrid (1868); membru de onoare al Societăţii „Des amigos del pais de Madrid” (1868); membru fondator al Societăţii Academice Române (2 iun. 1867) şi secretar general al acesteia (1872-1873); fondator, iniţiator şi preşedinte al Societăţii de Cultură Macedo-Române (sept. 1879); preşedinte al Societăţii iniţiator şi membru al Societăţii „Miron Costin” din Bucureşti (1887); întemeietor şi preşedinte al Ligii pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor (1893-1897); membru al Societăţii Franceze de Arheologie pentru conservarea monumentelor istorice (1897); membru (1897) şi preşedinte de onoare (1899) al Consiliului Heraldic al Franţei; membru onorific al Societăţii „Ovidiu” din Constanţa; membru al Societăţii Etnografice din Paris şi delegat general al Societăţii Etnografice pentru România; preşedinte al Societăţii Române de Gimnastică, Scrimă şi Dare la Semn; iniţiator şi membru al Societăţii „Transilvania”. |
| Notă biografică şi de activitate: |
Premii: Diplomă de Onoare din partea Congresului Internaţional de Orientalistică, „pentru servicii aduse operei internaţionale” (1873); Diplomă şi bustul reprezentându-l pe V.A. Urechia (operă a sculptorului Wladimir Hegel), oferite în semn de recunoştinţă pentru „savanta sa activitate” din partea Institutului Etnografic din Paris (1878); Diplomă de Onoare cl. I pentru pomicultură şi arboricultură din partea Juriului General al Exposiţiunei Cooperatorilor din Ţară (1883); Premiul „H. Rădulescu” al Academiei Române pentru Istoria şcoalelor de la 1800-1864, în 4 volume (1890); Diplomă de membru onorific al Consiliului Heraldic al Franţei (1897); Diploma „Viro clarissimo” oferită de către Conimbricensis Instituti Praeses Sociique, Vale (1900). |
| Notă biografică şi de activitate: |
Distincţii - Decoraţii: „Marea medalie de bronz” a Institutului Etnografic din Paris, în semn de recunoştinţă pentru serviciile sale (1880); Ordinul „Coroana României”, în grad de „Mare ofiţer”, conferit prin Decretul Regal nr. 1529 din 26 mai 1882 ; însemnele şi brevetul de ofiţer al ordinului „Legiunea de onoare” din partea Preşedintelui Republicii Franceze. |
| Notă biografică şi de activitate: |
Colaborări la publicaţii din străinătate: în perioada studiilor la Paris colaborează la marile cotidiene franceze: Le Constitutionnel, Gazette de France, La Patrie, La Presse, Le Temps, Le Siecle; |
| Notă biografică şi de activitate: |
Colaborări la publicaţii, în ţară: Adunarea naţională (1869-1870), Almanahul cultelor, Anuarul general al instrucţiunii publice, Analele Academiei Romane, Apărarea naţională, Arhiva istorică a Romaniei, Atheneul Roman (Iaşi), Buciumul roman, Buletinul Instrucţiunei Publice, Dacia, Din Moldova, Calendarul gospodarilor, Calendarul Olteniei, Calendarul Romanului, Calendarul ziarului Universul, Convorbiri literare, Familia, Foiletonul Zimbrului,Informaţiunile bucureştene (1869-1870), Instrucţiunea publică, Literatorul,Literatură şi artă romană, Lumina, Opiniunea, Pagini literare, Revista contimporană, Revista nouă, Romania jună, Romania literară, Romanul, Secolul XX, Steaua Dunării, Tribuna poporului, Universul, Universul literar, Viaţa, Zimbrul, Zimbrul şi Vulturul. |
| Notă biografică şi de activitate: |
A scris lucrări istorice: - "Istoria Românilor" (14 vol., 1891-1902);
- "Şcoalele săteşti în România. Istoricul lor de la 1830-1867 cu anexarea tuturor documentelor relative la cestiune";
- "1868: Istoria Şcoalelor de la 1800-1864" (4 vol., 1892-1904);
- "Domnia lui Ioan Caragea" (1897-1898);
- "Justiţia lui Ioan Caragea" (1898);
- "Societatea lui Ioan Caragea" (1901)
|
| Notă biografică şi de activitate: |
A scris proză: - "Grinda de aur sau Previderea unui părinte bun";
- "Logofătul Baptiste Veveli";
- "Coliba Măriucăi"
|
| Notă biografică şi de activitate: |
A scris dramaturgie: - "Cum era ea";
- "Banul Mărăcine";
- "Curtea lui Neagoe Vodă"
|
| Notă biografică şi de activitate: |
Alte lucrări scrise: - "Legende româneşti";
- "Schiţe de istoria literaturii române" (1885)
|
| Locuri și date asociate entității: |
Început/naștere: 183402(15)27#, Or. Piatra Neamț, Jud. Neamț, |
| Locuri și date asociate entității: |
Sfârșit/deces: 19011122#, Or. București, |
| Țara sursă: |
RO: BJVL |
|
